Imaginează-ți că mergi pe stradă preocupat de treburile zilnice și la un moment dat, ridici privirea din pământ și observi că cineva se uită la tine și zâmbește. Automat, începi să zâmbești și tu și, pentru o clipă, ai o conexiune cu acea persoană.

Ți s-a întâmplat de nenumărate ori nu? Și atunci când se întâmplă, nu doar că zâmbești ci chiar mai mult, apare o senzație plăcută, uneori chiar ciudată, de bine, de deschidere.

Acum imaginează-ți că te plimbi prin parc admirând peisajul și oamenii care se plimbă și observi pe cineva care stă încruntat. Nu ești sigur dacă se uită la tine sau prin tine dar sigur se uită în direcția ta. Automat, apare o contracție interioară și tendința de a te încrunta la rândul tău. Nici nu știi de ce o faci, se întâmplă automat și instantaneu.

În ambele situații, ești tu cu gândurile, trăirile și experiențele tale, acționând și reacționând la lumea din jurul tău.
Dar de ce? De ce reacționăm automat în acest fel?

Copierea este esențială ființei umane. Mai ales în primii ani de viață, învățăm eminamente prin copiere! Vedem la părinții noștri, la cei din jurul nostru, modul în care se poartă și interacționează și ni-l însușim automat, fără să gândim sau să raționăm asupra sa pentru că, la acea vârstă fragedă nu avem cu ce. Puterea noastră de gândire și înțelegere de-abia începe să se formeze în acești primi ani de viață și va continua să se perfecționeze tot restul vieții.

Imitarea sau copierea comportamentului este parte integrantă a experiențelor noastre de zi cu zi. Are loc la un nivel atât de profund încât nici măcar nu realizăm acest lucru. Ființa umană este în ultimă instanță un cumul de automatisme.

Aceasta este una dintre explicațiile faptului că zâmbim sau ne încruntăm atunci când vedem la altcineva această expresie.
Tot mai multe studii demonstrează că acest instinct de copiere a expresiei faciale ne ajută să empatizăm mai bine și chiar să trăim stările pe care le vedem la ceilalți. Imposibilitatea copierii expresiei faciale ne limitează abilitatea de a citi și de a înțelege corect trăirea cuiva.

Într-un studiu realizat recent de Paula Niedenthal și Adrienne Wood, ambele psihologi sociali la Universitatea din Wisconsin acestea au arătat că oamenii simulează expresiile pe care le observă la alte persoane pentru a putea crea un răspuns emoțional în ei înșiși. Spre exemplu, dacă ești cu un prieten care este trist, probabil că vei „încerca” să adopți expresia tristă pe care o are, fără să realizezi că faci asta. Făcând acest lucru, te ajută să recunoști și să înțelegi starea pe care o trăiesc asociind-o cu evenimente din trecut când ai mai avut acea expresie pe chip. Oamenii extrag aceste informații emoționale din expresiile faciale în doar câteva sute de milisecunde.

„Reflectezi asupra trăirilor tale emoționale iar asta te ajută să recunoști starea. Aspectul cel mai important care rezultă de aici este că acționezi în consecință – te îndrepți către sau te îndepărtezi de persoana respectivă,” spune Niedenthal. Propria ta reacție emoțională la vederea acelei expresii faciale modifică percepția modului în care percepi fața astfel încât să ai la dispoziție mai multă informație și să poți înțelege ce înseamnă.

Abilitatea noastră de a recunoaște și „împărtăși” emoțiile altora poate fi inhibată atunci când nu putem să copiem fața. Această problemă este mult prea cunoscută celor care suferă probleme al sistemului motor central sau periferic cum ar fi paralizia survenită în urma unui atac cerebral sau chiar în urma vătămării nervilor datorate chirurgiei plastice. Niedenthal atenționează că cei care suferă de paralizie congenitală (care s-au născut cu paralizie) nu sunt afectați de acest lucru pentru că, dacă nu au avut niciodată abilitatea de a copia expresiile faciale, aceștia au dezvoltat în compensație, alte moduri de a interpreta emoțiile.

Cei care suferă de tulburăi sociale asociate cu copierea sau/și o abilitate redusă de recunoaștere a emoțiilor pot să se confrunte cu dificultăți asemănătoare. „Anumite simptome prezente la cei cu autism pot fi corelate cu lipsa abilității de copiere facială care apare ca o consecință a evitării contactului vizual. Încurajarea contactului vizual poate genera o reacție spontană sau automată de imitare facială.”

Toate acestea ne dovedesc odată în plus cât de important este să zâmbim și să rămânem deschiși. Dacă știm că oamenii (inclusiv tu, cel care citești acest articol acum) reacționează instantaneu și involuntar la expresia noastră facială, atunci putem să utilizăm această cunoaștere cu bună știință, pentru a transmite un mesaj clar și ușor de asimilat celor cu care intrăm în contact.

O vorbă din popor spune Zâmbește, iar Universul îți va zâmbi înapoi!

Acum știi și de ce!

Mai mult de atât chiar, poți să te folosești de zâmbet pentru a te asigura că mesajul tău este acceptat mai ușor și asimilat mai repede de cei care te privesc.
Este mult mai ușor să fii de acord cu cineva care zâmbește și este jovial decât cineva botos și încruntat nu-i așa? Atunci, fii tu cel care este zâmbăreț și lasă-i pe alții să se încrunte!

Zâmbește, mâine va fi ȘI mai bine!

[bagaformu list=”awlist3933941″ button=”Da! Vreau Să Mă Abonez!” heading=”Ți-a Plăcut Acest Articol? Abonează-te!”]

Ai ceva de adăugat la acest articol?
Minunat! Fă-o mai jos în chat-boxul de mai jos!

PS: Nu citi singur(ă). Unde-s mulți, Puterea (Minții) crește! Trimite acest articol și prietenilor tăi care doresc să aibă o viață mai bună!
PPS: Ți-a plăcut ce ai citit? Abonează-te la Newsletter și primești articole și informații noi.