🔥 Sindromul Burnout – boala muncii în exces

Sindromul  burnout, cunoscut și ca sindromul arderii emoționale, suprasolicitarea profesională sau sindromul oboselii cronice, constă într-o epuizarea fizică, emoțională și mentală cauzată de expunerea excesivă și prelungită la situații stresante.

Relația pe care omul o are cu munca sa și dificultățile care se pot manifesta atunci când această relație se înrăutățește, sunt de mult timp recunoscute ca un fenomen semnificativ al epocii moderne. Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care este prezent un sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.

Burnout este un termen folosit în psihologie şi se referă o stare de epuizare psihică, emoțională şi fizică pentru o perioadă îndelungată la locul de muncă.

În prezent se consideră că sindromul burnout, cunoscut și sub numele de “ardere emoțională” a devenit un eveniment regulat în viața profesioniștilor din orice domeniu, având în vedere în special cerințele actuale din ce în ce mai mari dar și viața haotică, condițiile de trai tot mai grele și nesiguranța financiară.

Mulți dintre noi nu suntem nici măcar conștienți de cât de aproape suntem de această “ardere”, mai rău, s-ar putea să fim în această stare fără să conștientizăm.

 

Ce este Sindromul Burnout?

Conform lui Herbert Freudenberger, “arderea emoțională este o epuizare fizică și emoțională care rezultă din condițiile dificile de muncă și din tendința de a realiza unele așteptări nerealiste, impuse de sine sau de valorile societății.

Edelwich și Brodsky notau în cartea lor Burnout – Etapele deluzionării în profesiile de ajutor că este “ o pierdere progresivă a idealismului, energiei și a scopului la locul de muncă.”

Practic, fenomenul explică starea de epuizare fizică și psihică datorate solicitărilor excesive a forțelor și resurselor individuale. Apare cu precădere la persoanele a căror profesie implică responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii, conducând treptat la scăderea concentrării, a performanțelor, sarcinile de serviciu devin imposibil de îndeplinit, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții personale.

 

Simptome Sindromul Burnout

Intreabă-te pe tine însuți:

Ai devenit cinic sau critic la locul de muncă?

Tragi de tine pentru a ajunge la locul de muncă și ai probleme cu a-ți începe activitatea?

Devii ușor iritat sau nervos cu colegii sau clienții?

Îți lipsește energia pentru a fi în mod constant productiv?

Îți este greu să te concentrezi?

Îți lipsește satisfacția față de realizările tale?

Te simți frecvent deziluzionat de slujba ta?

Folosesti alimente, droguri sau alcool pentru a te simti mai bine?

Ai un program haotic de somn?

Suferi de de dureri de cap inexplicabile, probleme de stomac sau intestin sau alte probleme de ordin fizic?

Dacă ai răspuns Da la mai multe dintre aceste întrebări este foarte posibil să te confruntați cu sindromul burnout.

Fiecare dintre noi avem zile în care ne pornim mai greu, fie pentru că suntem obosiți sau doar plictisiți și fără chef. Fiecare dintre noi ne întâlnim cu momente în care ne simțim neapreciați sau nemulțumiți de activitatea și rezultatelele noastre. Atât timp cât nu ești un robot, este perfect normal să treci (UNEORI) prin toate aceste stări.

Problemele apar atunci când această stare este cea care devine obițnuită la locul de muncă și începe să îți afecteze și viața personală.

 

Simptome frecvente ale sindromului burnout:

  • Epuizare emoțională
  • Lipsa energiei
  • Oboseală permanentă și lipsa motivației
  • Pesimism, frustrare, cinism și resemnare
  • Iritabilitate și izolare socială
  • Concentrare și productivitate scăzută
  • Scăderea capacității de a lua decizii și de a rezolva probleme
  • Neglijarea propriei stări de sănătate
  • Refugiere în obiceiuri nesănătoase: alimentare, consum de alcool, droguri
  • Tulburări ale somnului
  • Incapacitatea de a se detașa de problemele profesionale inclusiv în timpul liber
  • Simptome fizice ca durerile de cap, tensiunea musculară, durerile de spate, manifestări digesti

 

 

 

Cum se instalează sindromul burnout?

Psihologul american Herbert Freudenberger și colegul său, Gail North au împărțit dezvoltarea sindromului în 7 etape. Unele sunt semne de suprasolicitare la locul de muncă, în timp ce altele provin din presiuni personale.

Nevoia compulsivă de afirmare . În cele mai multe cazuri, acesta este rezultatul încercării de a lucra simultan la prea multe sarcini. Aceasta apare, în cele mai multe cazuri, la începutul carierei sau după ce o persoană a schimbat locul de muncă.  Individul încearcă să se facă remarcat, să îşi dovedască valoarea la locul de muncă.

Prea multă muncă. În dorința lor de a se afirma în fața altora sau de a încerca să se integreze în cadrul unei organizații, mulți oameni stabilesc așteptări personale înalte și, pentru a le satisface, tind  să se concentreze doar pe viața profesională și astfel preiau mai mult decât de obicei.

Neglijarea nevoilor zilnice. Din moment ce individul își dedică deja tot timpul muncii, nu există loc pentru nimic altceva în viață sa. Prietenii și familia, mâncarea și dormitul nu mai sunt văzute ca aspecte vitale ale vieții.

Apariţia situaţiilor conflictuale. Persoanele care ajung la această etapă conștientizează că ceva nu este în regulă, dar întâmpină dificultăți în găsirea sursei problemei și de multe ori încep să plaseze vina în altă parte, de exemplu, în echipă, organizație sau pe probleme de acasă.

Reevaluarea valorilor personale . Alunecând pe panta spre burnout, valorile oamenilor se schimbă. Lucrul consumă toată energia,  prietenii și activitățile pe care le făceau înainte pierzându-și din importanță. Pe măsură ce munca devine punctul central al vieții, ei devin intoleranți la greșelile altor persoane și nu sunt niciodată mulțumiți de munca colegilor lor: acest lucru duce adesea la conflicte interne.

Negarea problemelor. La un moment dat, persoanele afectate de burnout devin intolerante, agresive și sarcastice. Încep să ignore problemele legate de proiectele pentru care lucrează, deoarece nu doresc să se ocupe de ele și încep să dea vina pe presiunea cauzată de volumul lor excesiv de muncă.

Retragerea. Mai devreme sau mai târziu, toți indivizii vor deveni inevitabil izolați. În acel moment, depresia lovește direct și în cele mai multe cazuri este aproape imposibil de evitat. Persoana afectată se deconectează de la activitățile echipei și comunică mai puțin cu colegii, ceea ce duce în mod inevitabil la probleme dinamicii echipei.

 

Ce e de făcut?

  • E timpul să îți reevaluezi opțiunile la locul de muncă. Poate este cazul să-ți setezi un nivel rezonabil în ceea ce privește așteptările, să apelezi la compromisuri și să începi să cauți soluții.
  • Căută sprijin. Indiferent dacă te adresezi colegilor, prietenilor sau celor dragi, sprijinul lor te poate ajuta să faci față.
  • Încearcă o activitate relaxantă. Explorează programele care te pot ajuta cu stresul, cum ar fi yoga, meditația sau tai chi.
  • Începe să menții un stil de viață sănătos. Alimentația sănătoasă, odihna suficientă, efectuarea de activități fizice în mod regulat sunt factori cu efect demonstrat de creștere a energiei și a rezistenței la stres.
  • Fă-ți timp pentru activități plăcute, hobby-uri, pasiuni, pentru dezvoltarea creativității și ieșirea din rutina de zi cu zi.
  • Petrece timp cu familia și prietenii,
  • Mindfulness este actul concentrării asupra fluxului de respirație și cunoașterea intensă a ceea ce simțiți și simțiîn orice moment, fără interpretare sau judecată. Într-un loc de muncă, această practică implică situații cu deschidere și răbdare, fără judecată.

 

 

2019-05-03T13:54:39+02:00 3 mai 2019|

1 Comentariu

  1. Luminita 5 mai 2019 at 10:24 - Raspunde

    M-am regasit in acest articol,multuim de informatii si de sfaturi!
    Mult succes in tot ce faceti !

Lasa un comentariu