1. Carnea umană în descompunere are un miros dulceag

Este destul de dificil să încerci să descrii duhoarea morții dar în general oamenii sunt de acord ca e foarte neplăcută. Cu toate acestea, mirosul de carne umană în descompunere este foarte complex, implicând peste 400 componente chimice volatile.

Multe dintre acestea se regăsesc și la animale dar un studiu recent a descoperit că există 5 esteri (compuși organici) care în reacție cu apa produc alcool și acizi. Aceștia se găsesc doar la oameni, în comparație cu 26 de astfel de compuși, cum este cazul  animalelor, de la broaște până la porci. Foarte interesant de observat este faptul că aceștia sunt produși și de fructe, mai ales atunci când putrezesc. Cei care sunt familiarizați cu mirosul, cum ar fi cei care lucrează la morgă sau cei de la omucideri, raportează adeseori un miros „dulceag bolnăvicios” atunci când vorbesc despre leșuri. Acum știm de ce.

2. Nu, unghiile nu vor continua să crească

Poate că ai auzit că unghile și părul continuă să crească, cel puțin pentru o scurtă perioadă de timp, după moarte. Asta ne creează imagini care mai de care mai înfiorătoare de leșuri exhumate care au nevoie urgentă de frizeri și pedichiuriști. Această idee se bazează cel mai probabil  pe observațiile făcute de cei aflați în preajma trupurilor moarte, dar este o iluzie. De fapt, trupul începe să se sfrijească și să se usuce datorită deshidratării și astfel unghiile și părul par mai lungi.

Ceea ce considerăm noi a fi unghiile și părul sunt elemente ale corpului care sunt deja moarte. Singurele părți componente vii sunt foliculii părului și rădăcina unghiilor, sub piele. Aceste organe necesită activitate hormonală pentru a produce păr și unghii, ca să nu mai vorbim despre alte ingrediente cum ar fi proteine și uleiuri care încetează să mai fie produse în momentul morții sau imediat după.

3. Lungimea Telomerilor prezic durata veții

Multă vreme s-a crezut că celulele noastre ar putea fi nemuritoare și că se poate multiplica și replica la nesfârșit dacă ar avea condiții ideale. În 1961 s-a descoperit însă că acest proces se oprește după 50-70 astfel de divizări. Apoi, 10 ani mai târziu, a apărut o nouă ipoteză: telomerii (secvențe ADN care se află la capătul celulelor) se scurtează cu fiecare nouă divizare și când devin prea scurți, divizarea se oprește și celula moare.

Tot mai multe dovezi atestă faptul că lungimea telomerilor pot prezice durata de viața și nu doar la oameni. Cu toate acestea, nu există încă o părere unanimă în această privință și încă nu este clar dacă dimensiunea redusă a telomerilor cauzează îmbătrânirea sau dacă îmbătrânirea cauzează scurtarea telomerilor. Dacă lungimea lor cauzează procesul de îmbătrânire atunci ar fi foarte posibil să lungim considerabil durata de viață manipulând lungimea lor. În clipa de față se cunoaște prea puțin pe acest subiect pentru a trage o concluzie clară.

4. Frica de moarte scade odată cu vârsta

Poate să pară contradictoriu însă nenumărate studii demonstrează acest fapt. Unul dinte acestea arată că persoane aflate la vârsta de 40-50 de ani au o teamă de moarte mai mare decât cei de 60-70 de ani. Un alt studiu demonstrează că persoane aflate în jurul vârstei de 60 de ani au raportat o anxietate legată de moarte mai scăzută comparativ cu cei de 35-50 de ani precum și cei de 18-25 de ani.

Un alt studiu arată că nivelul maxim de anxietate legată de moarte se regăsește în jurul vârstei de 20 de ani și apoi începe să scadă treptat de-a lungul vieții. În cazul bărbaților această scădere ajunge la un nivel maxim în jurul vârstei de 60 de ani iar în cazul femeilor undeva între 40-50 de ani.

Toate aceste studii au fost realizate cu persoane de diferite vârste însă nu au urmărit o persoană de-a lungul vieții. De aceea este posibil care raportarea la moarte să aibă legătură și cu generația de vârstă. Este posibil ca părinți și străbunicii noștri să fi fost mai rezilienți decât noi.

5. Gândul morții ne face să avem prejudecăți

„Descrie pe scurt emoțiile și stările pe care le-ai avut când te-ai gândit la moarte. Notează ce crezi că se va întâmpla cu tine fizic în timp ce mori și după ce ai murit.”

Acestea au fost instrucțiunile care au fost înmânate la mii de oameni în peste 200 de studii care au fost realizate în ultimii 25 de ani.

Rezultatele sugerează că gândul morții, comparativ cu alte gânduri obișnuite, sau chiar cu alte surse de anxietate, îi face pe oameni să fie mai toleranți față de rasiști, mai duri față de prostituate și mai puțin dispuși să consume produse din altă țară.

În același timp, ne face să ne dorim să avem mai mulți copii și să le dăm numele nostru. Cu alte cuvinte gândul morții ne împinge să căutăm imortalitatea, să ne continuăm existența prin copii noștri sau grupurile de interes cu care ne identificăm. Există chiar semne că ateii sunt mult mai predispuși să creadă în Dumnezeuși în viața după moarte.

Adaptat de AICI