Învață Crește Dăruiește cu Eugen Popa – Puterea Cuvântului I

Puterea Cuvântului!
Așa cum spune și la Sfânta Scriptură, “La început a fost cuvântul.” Cuvântul are o forță uriașă, de creare și de distrugere, de începere și de finalizare!

– Vezi Înregistrarea Video Mai Jos-

Cuvintele ne conduc viața sau ne-o limitează, ne deschid minte sau ne-o blochează. Cuvintele stau la baza existenței noastre pentru că fără de ele, nu am putea înțelege cine suntem noi, nu am putea descrie viața și nu am putea învăța și crește și dărui.

Dacă “cuvânt” nu e, nimic nu e!

În ediția din această seară a emisiunii Învață Crește Dăruiește cu Eugen Popa am vorbit despre Puterea Cuvântului și am pornit această serie prin a enumera câteva dintre distorsiunile cognitive de fiecare dintre noi ne lovim de-a lungul vieții noastre. Cu toții le folosim și facem asta, de cele mai multe ori, fără să fim conștienți de acest lucru.

Există o vorbă din bătrâni care exprimă perfect acest lucru: “vorbește gura fără el”. Cu alte cuvinte, rostește cuvinte dar nu este conștient de ceea ce spune, nu pătrunde esența cuvintelor folosite, nu cunoaște sensul adânc a ceea ce spune, a cuvintelor și a expresiilor folosite.

Acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când vorbim despre distorsiuni cognitive care sunt traduse prin cuvinte ce generează în noi reacții pe cât de puternice, pe atât de false.

În cadrul emisiunii prezint câteva dintre aceste distorsiuni și le iau la puricat.

1. Stilul de gândire de tipul “totul sau nimic”
Tendinţa de a aprecia lucrurile în culori extreme: alb-negru. Dacă un anumit lucru nu a fost realizat perfect, acesta va fi considerat un eșec. Astfel, o tânără care ține o cură de slăbire și mănâncă o linguriță de înghețată își spune: „dieta mea este total compromisă”. Gândul negativ o supără atât de mult încât până la urmă mănâncă toată cutia de înghețată.

2. Suprageneralizarea
Tendinţa de a consideră că un eveniment negativ singular reprezintă un model care se va repeta la nesfârșit, utilizând termeni ca “totdeauna” sau “niciodată”. Tânărul părăsit de iubită își va spune : “niciodată n-o să-mi găsesc o prietenă”.

3. Filtrarea mentală cu concentrare asupra negativului
Tendinţa de a alege un singur eveniment negativ și a se concentra atât de puternic asupra acestuia încât întreaga realitate devine deformată și întunecată. Astfel, dacă un autor a auzit mai multe comentarii elogioase referitoare la cartea să și doar unul negativ, el va fi obsedat zile în șir doar de respectivul comentariu critic.

4. Desconsiderarea pozitivului
Tendinţa de a respinge toate experiențele pozitive, afirmând că acestea nu contează. Astfel, dacă o persoană a realizat un lucru bun, își va spune fie că acel lucru nu este suficient de bun, fie că oricine altcineva ar fi procedat la fel.

[bagaformu list=”awlist3933941″ button=”Da! Vreau Mai Mult!” heading=”Îți-a Place Acest Articol? Vrei Mai Mult? Abonează-te!”]
5. Desprinderea unor concluzii pripite
Se referă la interpretarea negativă a unor situații atunci când nu există suficiente date care să stea la baza concluziilor formulate.
În această categorie sunt incluse:
citirea gândurilor: a conchide în mod arbitrar că cineva îţi este ostil, fără să verifice acest lucru. Am numit acest aspect Sindromul Telepatiei
ghicirea viitorului: a prezice faptul că lucrurile vor lua o întorsătură nefericită. Am numit acest aspect Sindromul Mafalda.
Astfel, înainte de a da un examen, subiectul își spune : “cu siguranță voi pica la acest examen”.

6. Amplificarea
Tendinţa de a exagera importanța problemelor sau defectelor şi de a minimaliza calitățile.

7. Judecată afectivă
Tendinţa de a presupune că stările afective negative reflectă realitatea. “Mi-e frică să zbor cu avionul. Asta înseamnă că este foarte periculos să călătoreşti cu avionul” sau: “Mă simt inferior și asta înseamnă că nu este nimic de capul meu” etc.

8. Imperativele categorice
Tendinţa de a gândi că lucrurile trebuie neapărat să corespundă dorințelor sau expectațiilor personale. Astfel, un student eminent își spune, după ce a dat un examen greu: “nu ar fi trebuit să fac atâtea greșeli”, iar o tânără, la rândul ei, gândește poate gândi: “(el) trebuie neapărat să mă iubească și să se comporte așa cum doresc eu”.
Afirmațiile de tipul “trebuie neapărat”, referitoare la propria persoană, generează culpabilitate și frustrare, în timp ce același tip de afirmații cu privire la ceilalți sau la lumea înconjurătoare conduc la supărare și frustrare. (“El nu ar fi trebuit să fie atât de încăpățânat și certăreț”)

9. Etichetarea
Reprezintă o formă a tipului de gândire “totul sau nimic”. Astfel, în loc să-și spună: “am făcut o greșeală”, subiectul își adaugă o etichetă: “sunt un ratat”.
Etichetarea reprezintă o modalitate irațională de a gândi, pentru că oamenii nu pot fi identificați în totalitate. Oamenii reprezintă ființe reale, în timp ce “ratații”, “frustrații” sau “nebunii” nu sunt altceva decât abstracțiuni care generează mânie, anxietate, frustrație și imagine de șine scăzută.
Etichetele negative pot fi aplicate și altor persoane. Astfel, dacă cineva ne-a făcut o nedreptate, avem tendința de a-l cataloga drept un om rău.

10. Personalizarea si blamarea
Tendința de a te simţi responsabil pentru o situație pe care nu o controlezi pe deplin. Astfel, o soție maltratată de soț îți poate spune : “dacă aș fi mai bună la pat, nu m-ar mai bate”. Exista însă și persoane care procedează invers, blamându-i pe alții sau împrejurările, pentru necazurile lor ignorând modul în care ei au contribuit la apariția problemelor respective. “Căsnicia mea merge atât de prost deoarece soțul meu este total iresponsabil.” Blamarea altora nu dă rezultate bune, pentru că persoana blamată se va simți transformată în “țap ispășitor” și va avea tendința de a arunca vina înapoi asupra celui care a blamat-o.

11. Realizarea unor comparații inechitabile
A se compara în permanenţă numai cu persoane care au performanţe superioare lui.

12. Orientarea plină de regrete către trecut

13. Orientarea “ce ar fi dacă”

14. Respingerea contraargumentelor

15. Intoleranţa la frustrare

Urmărește această primă emisiune pe tema Puterii Cuvântului și descoperă aceste capcane urmând ca în emisiunile viitoare să discutăm mult mai pe larg despre Puterea Cuvântului și cum ne putem folosi de această forță colosală pentru a avea o viață fericită și sănătoasă.


Ce părere ai despre acest subiect? Cât de des folosești aceste distorsiuni cognitive?
Cum le rezolvi? Ce faci pentru a nu mai cădea mereu în aceste obiceiuri de gândire.

Dăruiește din gândurile și experiențele tale!



PS: Spread the Dragostea! Dă și altora să citească, distribuie mai departe!

PPS: Ți-a plăcut ce ai citit? Abonează-te la Newsletter și primești articole și informații noi.

2016-05-04T19:58:07+02:00 4 mai 2016|

Lasa un comentariu