Cum să înțelegi și să identifici Comportamentul Pasiv-Agresiv

Comportamentul pasiv-agresiv este o modalitate deliberată, dar deghizată, de a exprima sentimente de furie, de cele mai multe ori fiind motivat de teama persoanei de a-și exterioriza emoțiile.

În timp ce sentimentul de mânie este în general trăit ca o experiență negativă, pasiv-agresivii îl transformă într-un sentiment de plăcere, ironizând interlocutorul.

Dacă în timpul unei discuții cu partenerul de viață, un membru al familiei sau un coleg de serviciu ajungi să te simți  ca într-un carusel emoțional, dacă simți demonii ascunși sub aparenta liniște manifestată sunt șanse foarte mari să fi întâlnit un comportament pasiv-agresiv.

Urmărește cu atenție discuțiile din familia ta sau cele din cadrul echipei de la serviciu și vei identifica cu siguranță semne care denotă mânia și zbuciumul interior.

Cum ne înfuriem?

Mânia, aproape întotdeauna declanșată de o altă stare emoțională intensă, există și se manifestă în noi toți. Ea este, cu siguranță, unul dintre factorii principali care fac ca relațiile de orice natură să se împotmolească în ambivalență și veșnice dispute.

Există însă, două categorii de oameni. Sunt cei care văd instant furtuni și nori negri la orizont,  tună și fulgeră, exprimându-și direct și agresiv nemulțumirile. Mânia agresivă este directă, rapidă, vizibilă și ușor de identificat. Furia se manifestă prin țipete, amenințări, insulte și uneori chiar și prin lovituri fizice.

Mai există însă un tip de mânie care se furișează pe nesimțite – uneori fiind greu de recunoscut chiar și de cei care o pot folosi inconștient. Mânia latentă sau agresivitatea pasivă este indirectă, voalată, nu are întotdeauna un efect imediat.

În loc să își exprime vizibil furia, unii oameni își exprimă ostilitatea în moduri pasiv-agresive menite să rănească dar și să creeze confuzie țintei.

Majoritatea oamenilor ajung să se confrunte cu atitudinea pasiv agresivă atât în viața lor personală cât și în cea profesională.

Comportamentul pasiv-agresiv poate fi extrem de frustrant pentru cel țintit, deoarece este greu de identificat, dificil de dovedit și uneori  chiar poate fi neintenționat.

Agresivitatea pasivă poate duce la și mai multe probleme și conflicte, deoarece în timp ce una dintre părți se poate lupta să aibă o conversație directă și onestă, cealaltă parte va încerca să se apere dar să și atace fără a pune cărțile pe masă.

Caracteristicile comportamentului pasiv-agresiv

Tim Murphy în cartea sa Agresivitatea pasivă. Cum să o recunoşti şi controlezi la tine şi la ceilalţi notează principalele caracteristici ale unei atitudini pasiv-agresiv:

  • Comportament evitant, incongruent și contraproductiv
  • Se manifestă prin acțiuni sau lipsă de acțiune cu o finalitate subtilă și manipulatoare
  • Este conștient plănuită, intenționat pusă în aplicare sau viclean vindicativă; sau, dimpotrivă, poate fi inconștientă.
  • Face parte dintr-un tipar disfuncțional de comportament în relațiile cu ceilalți
  • Îi permite făptuitorului să nege orice responsabilitate pentru consecințele ei și, adeseori, chiar să pară că i-a căzut victimă.
  • Perptuează impasul, pentru că nu evoluează spre rezolvare, ci o blochează.
  • Are ca motiv intenția de a răni, de a indispune sau de a distruge
  • Are un efect nociv asupra relațiilor și a grupurilor de oameni, mai ales perpetuată în timp
  • Se autoalimentează, este intensă și rareori justificată

Cum recunoști o persoană pasiv-agresivă?

• Toleranţă scăzută la frustrare

• Impulsivitate

• Prezintă trăsături de caracter mult diferite între ele sau o tulburare de personalitate

• Violenţă emoţională

• Mimică sau gesturi care denotă că persoana “îşi iese din fire” sau mai are puţin şi explodează într-un atac de ostilitate (dar nu o va face)

• O relaţie disfuncţională cu altcineva din care nu se poate desprinde

• Iritabilitate cronică

• Lipsă de energie şi pasivitate, precum şi resentimente faţă de cei care nu manifestă aceleaşi simptome

• Grad scăzut al stimei de sine

• Dificultăţi cu care se luptă de-o viaţă şi nefericire

În afară de cele descrise mai sus, persoana pasiv-agresivă se remarcă prin dezinteres sau chiar dispreţ în momentul care este necesar să se implice în luarea unor decizii.

Evitarea responsabilităţii este, de asemenea, un semn caracteristic al comportamentului pasiv-agresiv care se manifestă fie prin amânare (în mod intenţionat şi inutil), fie prin uitare sau rea voinţă.

Bosumflarea, iritabilitatea şi tendinţa de a crea conflicte, protestele dese şi nerealiste sunt alte trăsături ale acestui tip de comportament.

Când i se cere un lucru, persoana pasiv-agresivă are tendinţa de a refuza, de a protesta, de a argumenta inutilitatea sau absurditatea lucrului care i se cere.

Acest tip de comportament poate genera probleme reale. Agresivitatea pasivă un este o problemă de comportament, iar perpetuarea acesteia creează un teren fertil pentru instalarea unor tulburări mult ma greu de vindecat.

Simptome

Agresivitatea pasivă, ca parte din tabloul mai amplu al mâniei, poate fi asociată cu unele dintre simptomele următoare, dacă nu chiar cu toate:

• lritabilitate cronică şi depresie cronică

• Egocentrism/narcisism/vanitate

• Grad scăzut de autoapreciere

• Comportament autodistructiv sau demonstrativ

• Abuz de substanţe care creează dependenţă şi comportament adictiv

• Conduită inadmisibilă care se vede scuzată din multe motive

Cum stau lucrurile în viaţa ta?

Tim Murphy, psiholog care și-a dedicat cea mai mare parte carierei pentru a studia comportamentul pasiv-agresiv a creat o serie de întrebări de auto-evaluare pentru a putea recunoaște tiparul în propria personalitate:

1. Când erai copil, la tine acasă se admiteau manifestările de mânie?

2. Aveai (sau ai) dificultăţi în a le face pe plac părinţilor tăi?

3. Ai spune că părinţii tăi au avut o atitudine negativă, pe vremea când erai copil şi apoi adolescent?

4. Întreprinzi acţiuni concrete pentru a păstra lucrurile aşa cum sunt în prezent?

5. Folosești răspunsuri concise sau fraze scurte pentru a te exprima?

6. Zâmbești atunci când de fapt ești supărat?

7. Se întâmplă ca alţii să îți spună că, după părerea lor, ai o problemă în relaţiile interpersonale, pe care tu însă n-o sesizezi?

8. Ți se întâmplă vreodată să fii intenţionat mai lent în a face ceva ce ai fost rugat?

9. Le spui altora că nu le înţelegi doleanţele sau temerile, doar ca să te lase în pace?

10. Atunci când nu ești de acord, sentimentul de anxietate ți se diminuează dacă treci sub tăcere frustrarea?

11.Vezi lucrurile mai ales în alb şi negru, foarte puţine dintre ele încadrându-se în zona de gri dintre cele două extreme?

12. Dacă vezi un coleg de muncă făcând o greşeală gravă, nu spui nimic?

13. Atunci când îți este teamă să îți spui părerea, mai târziu ești supărat pe ceilalţi că lucrurile n-au mers aşa cum ai fi vrut?

14. Te superi atunci când alţii îți critică munca?

15. Îți atenuezi sentimentele neplăcute cu ajutorul unor mici plăceri cum ar fi mâncare, alcool, medicamente sau droguri, sex sau jocuri de noroc?

16. Ți se întâmplă des să ai senzaţia că altcineva poartă vina pentru problemele cu care te confrunți?

17. Continui să te cerți şi după ce disputa şi-a atins finalul firesc?

18. Teama de respingere te împiedică să treci la acţiune?

19. Ai senzaţia că alţii pot lua decizii mai bune decât ai putea să iei tu?

20. Ți s-a întâmplat vreodată să predai un proiect care conţinea erori sau omisiuni care puteau să provoace necazuri cuiva?

21.Tânjești după mai multă libertate într-o relaţie cu cineva, dar, în acelaşi timp, vrei să rămâneți apropiaţi?

22. Ai avut de luptat cu tine înşuți ca să te supui dorinţelor celor aflaţi în poziţii de autoritate?

23.Te deranjează profund când cineva îți spune cum să îți faci treaba mai bine?

24. Simţi o nemărturisită plăcere atunci când îți păstrezi un avantaj asupra celorlalţi?

25.Ţii  în tine ceea ce simţi atât de mult timp, încât până la urmă ajungi să explodezi în accese neaşteptate?

26.Atunci când cineva are pretenţii prea mari de la tine, cauți moduri în care să-I faci să se oprească?

27.Ți s-a întâmplat să pui o piedică în calea cuiva, fiindcă ai fost invidios pe cât de mult noroc are?

Acest chestionar nu este gândit pentru a-ți oferi un răspuns categoric, ci doar să te ajute să conștientizezi care este gradul de manifestare al atitudinii pasiv agresive în viața ta.  

Cu cât ai mai multe răspunsuri afirmative, cu atât este mai probabil să ai probleme cu mânia latentă pe care nu le conștientizezi sau încerci să le ascunzi.

Cum se intalează comportamentul pasiv-agresiv?

Potrivit studiilor, comportamentul pasiv-agresiv și are originea în copilarie. Figurile materne sau paterne, care nu au arătat suficientă căldura, acceptare și înțelegere părintească, pot conduce la incapacitatea celor mici de a-și exprima furia față de părinți la momentul oportun.

Comportamentul pasiv-agresiv este întâlnit cu precădere la cei care provin din familii unde exprimarea pe faţă a sentimentelor nu era încurajată în casă – familii unde mânia era sau încă mai este prezentă în plan emoţional sub forma unui tipar de conduită problematic.

Copiii care îşi ascund ostilitatea și învață să își reprime orice formă de agresivitate sau o lasă să ardă doar în interior, ajung să păstreze acest obicei și la maturitate.

Nedeprinzând nicicând strategii mai bune de a face faţă situaţiei sau abilităţi pentru exprimarea sinelui, ei se pot transforma în adulţi care, dedesubtul aparenţelor seducătoare, nutresc intenţii vindicative.

Astfel, ei acumuleaza aceste frustrări și, ca și adulți, vor tinde să dezvolte astfel de comportamente pasiv-agresive.

Gândurile şi comportamentele mânioase care nu sunt ţinute sub control pot distruge relaţii, pot să amâne inutil decizii şi să ducă la ratarea unor ocazii favorabile. Ele pot alege să urmeze o cale distructivă, dar nu trebuie neapărat să se întâmple aşa.

Primul pas pe care îl poți face dacă te regăsești în tiparul de comportament pasiv-agresiv este să îți recunoști tiparul, să conștientizezi efectele sale asupra relațiilor din viața ta și apoi să înveți să îți dai voie să îți exprimi sentimentele exact așa cum le simți.

E ok să fii (uneori) furios.

E ok să te simți (uneori) iritat.

E ok să nu fie totul așa cum îți dorești tu.

E ok să nu fii (întotdeauna) de acord cu cei din jurul tău.

E ok să îți exprimi sentimentele așa cum le simți.

E ok să fii uneori incomod pentru ceilalți.

E ok să ai (uneori) conflicte.

E ok să îți rezolvi întotdeauna conflictele. 😊

2019-04-12T10:16:37+02:00 10 aprilie 2019|

2 Comentarii

  1. Zamfirescu Alexandra 10 aprilie 2019 at 20:53 - Raspunde

    Super! Acum imi explic , comportamentul unor colegi , prieteni, rude! F bun articolul! Multumesc!

  2. LuciaManu 14 aprilie 2019 at 14:47 - Raspunde

    Dde-a lungul timpului am avut ocazia să interacționeze cu mulți oameni cu acest comportament.Adevarat ca nu stiam denumirea lui.M-am nascut cu un simț aparte și de aceea pot afirma asta.La momentul potrivit cu unii am stat de vorbă intuind fierbere lor interioară dar să știți că nu toți recunosc .Am avut ocazia ca după un timp ,eu chiar uitasem ,o anumită persoană să recunoască acest lucru și mi-a mulțumit că punând cap la cap argumentele din discuția noastră si-a dat seama cât rău putea face desi nu intenționa o răzbunare cruntă.Va admir că faceți cunoscut oamenilor aceste teorii ,ar fi minunat ca si ei sa citească. Respect și considerație pentru dumneavoastra.

Lasa un comentariu