Ce Trebuie să Facem pentru a ne Descoperi și Utiliza Adevăratele Calități?

Ce trebuie să facem pentru a ne descoperi adevăratele calităţi?
Pe 25 Mai am susținut la Constanța o prezentare pe tema Vorbitul în Public cu ajutorul Resurselor Interioare.
La finalul acelei prezentări am primit din public următoarea întrebare:
– Ce paşi ar trebui să parcurgă studenţii pentru a-şi descoperi adevăratele calităţi?

Urmărește video și vezi transcrierea sa mai jos pentru a afla răspunsul meu la acea întrebare.

Transcriere

“În primul rând, (omul/studentul) trebuie să accepte că are calităţi. Acesta este cel mai important pas, pentru că tu poţi să zici ‘eu sunt varză, nu am nicio calitate’ şi atunci, dacă ai această mentalitate sau atitudine nici nu ai cum să descoperi ceva ce crezi că nu ai.

Repet, estenţial este să crezi că ai ceva, că ceva există. Problema celor mai mulţi oameni este că ei nu consideră că au valoare, că au abilităţi. (Sau) consideră că le au, dar sunt mult prea mici şi atunci nu sunt demne de luat în seamă, drept urmare nu le dau valoare, nu le dau atenţie.

Pasul 1 este să conştientizezi, să realizezi, să accepţi că ai calităţi. Odată ce le-ai descoperit, poţi să zici ‘ok, ce calitate am eu? Sunt curajos’ asta ar fi o calitate, să zicem, sau ‘Sunt inteligent’ sau ‘Sunt inspirat’, ‘Sunt logic’.

Odată ce ai identificat aceste calităţi, repet, acceptând că le am…
Știţi ce se întâmplă? Oamenii de obicei au tendinţa să gândească în termeni absoluţi, iar eu vin acum şi vă spun că nu există alb şi negru, există foarte multe gri-uri. Alb şi negru nu există.
Nu mai gândiţi că este ori laie, ori bălaie, pentru că este undeva la mijloc.
Nu există curaj absolut, după cum nu există nici frica absolută, nici inteligenţa absolută, nici iubirea absolută, există multe gri-uri.

Şi dacă accepţi această idee, această filozofie (nu eşti obligat), dar dacă o accepţi ai un mare avantaj. Care este acel mare avantaj? În loc să spui ‘nu am curaj’ sau ‘nu sunt inteligent’ ajungi să spui ‘nu ştiu suficient, ÎNCĂ’.

Sugestia mea este să folosiţi cuvântul acesta, ‘încă‘ cât mai des. Pentru că dacă spun ‘nu ştiu’, este ca un fel de absolut, s-a tăiat filmul, ‘nu ştiu şi cu asta basta’. Dar dacă spun ‘nu ştiu ÎNCĂ’, am lăsat uşa deschisă, urmează să aflu ceva, ceva urmează să se întâmple.
Cuvântul ‘încă’ este unul dintre cele mai importante cuvinte din vocabularul vostru. ‘Nu ştiu încă’,’Nu pot încă’,’Nu sunt încă’, dar foloseşte cuvântul încă.

Pentru că atunci nu o să mai spui ‘Nu am calităţi’. Pot să spun ‘Nu am calităţi, încă’. Am deschis uşa, mi-am creat un nou mindset, care apoi îmi permite să zic ‘Totuşi, am şi eu 2% curaj’.
În momentul când am identificat, când am realizat că eu am, cât de cât, o fărâmă , un dram de ceva, în momentul respectiv pot să iau acel dram, care poate fi fix aşa, o resursă foarte mică.
Am identificat că am un dram de ceva, o calitate, o identific, şi apoi încep să o bag în seamă, apoi încep să mă folosesc de ea, de acea resursă, apoi încep să o scot în faţă. Cu cât folosesc mai mult o resursă, cu atât acea resursă devine mai puternică.

Gândiţi-vă, cei dintre voi care conduceţi maşina, prima oară când v-aţi urcat în maşină, ce-aţi spus? ‘Dă Doamne să nu fie nicio maşină pe şosea’ ,‘Dă Doamne să nu fie garduri, să nu fie oameni, să nu fie nimic, să fie doar o şosea uriaşă’. De ce? Pentru că erai bâtă.

Ce face o doamnă când se urcă la volan prima şi prima oară? Aranjează oglinda să vadă cum îi stă machiajul. După care bagă cheia şi aşa mai departe.
Ei bine, prima oară când mergi cu maşina, resursa asta este aproape inexistentă, pentru că eu nu am acea calitate de şofer.
Dar chiar şi cel mai bun şofer din lume, la un moment dat a fost aşa.
El n-a spus ‘Nu ştiu să conduc’, a spus ‘nu ştiu încă, dar acum învăţ’.

Eu aşa o văd. Orice chestie pe care o descopăr zic ‘interesant, ia să vedem, cum mă pot juca cu chestia asta’.
Asta (Terapia Resurselor) este o chestie interesantă. Am descoperit-o acum un an jumate, m-am dus în Asia, am învăţat toată povestea, am venit în România, am început să predau. Mi-a plăcut. Acum un an jumate nu ştiam încă, dar m-a gâdilat. M-a gâdilat aşa tare că m-am dus şi am studiat la mii de km distanţă.
De ce? Pentru că, la momentul respectiv, când am plecat acolo, aveam o idee despre acest concept, din altă perspectivă, dar nu ştiam toată povestea, eram aici.

Înainte ca eu să pot să-mi descopăr şi să-mi folosesc calităţile pe care le am, pasul 1 este să accept, să admit, să recunosc că am acea sau acele calităţi.

Şi vă mai dau un indiciu. Tu nu ai cum să ai o calitate dacă nu o poţi recunoaşte în ceilalţi. Haideţi să spun invers ca să înţelegem invers povestea asta.

Dacă eu văd pe cineva şi spun ‘Mamă ce deştept e ăla,’ automat, e ca şi cum o parte din mine rezonează cu ceea ce eu admir la acel om. Dacă eu nu am chestia aia în mine, n-am cum s-o văd în altcineva.
Cum spunea acel dicton grecesc? ‘Cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte întregul univers’, ‘As within, so without.’ Dacă nu există aici, nu există nicăieri. Dacă există aici, există peste tot.

Şi drept urmare, orice persoană sau orice calitate pe care tu o admiri la cineva, musai că ea deja există în tine, doar că nu ai ştiut că este, doar că n-ai ştiut cum să-i dai atenţie, n-ai ştiut cum s-o identifici. Acum ştii!

Dacă eu admir la un om , ‘ce deştept este ăsta’ sau ‘ce bine joacă ăsta şah sau table’ sau ‘ce bine găteşte Maricica’, înseamnă că există o parte în mine… De ce?
Pentru ca eu să pot aprecia ce face altcineva, e ca şi cum partea aia din mine, care rezonează cu acea poveste, aia se activează, e practic resursa din mine.
Practic, eu când spun ‘Îl admir pe Costică, pe Vasile sau pe Maricica’, de fapt este o resursă din mine, care are deja calitatea pe care o are Costică, Maricica, care se activează acum în mine.
S-a activat în mine acea resursă, de aceea pot să admir acea poveste.

Deci nu vă gândiţi că nu le aveţi, pentru că le aveţi, le aveţi pe toate. Daor că n-aţi ştiut, cel puţin până acum, cum să le luaţi la bani mărunţi.

Acum aveţi cât de cât, cât ne-a permis nouă aici timpul o oră jumate cât am stat aici la poveşti, o unealtă care vă permite să vă descoperiţi mai bine, să vă înţelegeţi mai bine.
Să zic ‘Cum aş vrea să fiu?’ ‘Păi stai să vedem, îl admir pe avocatul Maricel’. Partea din mine care îl admiră pe Maricel, este acea resursă care este pe acea frecvenţă cu ceea ce face Maricel, să spunem. Iar această parte din mine care îl admiră pe Maricel, ce nume să-i dau? Când să o folosesc? Cum să mă folosesc de ea? Când a mai fost ea prezentă, manifestată?

Chiar dacă este 2%, o identific, îi dau un nume, şi data viitoare când o accesez e ca şi cum pun mâna pe telefon ‘Resursa X, hai în faţă că avem treabă’ şi o scot de la naftalină.
Şi atunci încep să o manifest şi atunci ea începe să crească, devine mai clară. Prima oară când v-aţi urcat la volan eraţi bâtă, dar a doua oară, a treia oară, a 11-a oară, a o mia oară, conduceţi acum fără nicio problemă. De ce? Pentru că de fiecare dată când am accesat acea resursă, pe care am numit-o ‘şofer’, ce am făcut?, am întărit-o, am dezvoltat-o.
S-au creat noi conexiuni neuronale, s-au întărit existentele conexiuni neuronale, s-au creat noi reţele, şi în acest fel, acea resursă devine mai clară, mai concretă.
Deci ştii cum să faci, doar gândeşte-te tot timpul că, dacă este ceva ce nu ştii, este ceva ce nu ştii, încă.



Dacă ți-a plăcut, poți chiar să te abonezi la newsletter! Chestia aia de mai jos unde bagi datele tale si apoi dai click pe butonul roșu pe care scrie ‘Mă Abonez’!

PS: Spread the Dragostea! Dă și altora să citească, distribuie mai departe!
PPS: Ți-a plăcut ce ai citit? Abonează-te la Newsletter și primești articole și informații noi.

2016-05-31T15:49:13+02:00 31 mai 2016|

Lasa un comentariu