Există foarte multe studii şi multe cercetări în legătură cu “de ce-ul” şi “cum”-ul din spatele acţiunilor noastre de zi cu zi, precum şi a interacţiunilor noastre. Rezultatele sunt grăitoare. Dacă vrei să amplifici foarte mult rezultatele eforturilor depuse în dezvoltarea personală, atunci ai face bine să arunci un ochi la motivele psihologice din spatele acţiunilor tale, la ce te motivează să faci ceea ce vrei să faci.

Din fericire, a şti înseamnă că ai câştigat jumătate de bătălie. Atunci când îţi dai seama de  modul în care mintea creează percepţii, ia decizii, şi acționează deja începi să ai un control mul mai mare asupra vieții tale.

În cele ce urmează vom prezenta 6 Efecte Psihologice care pot fi privite ca un ghid al dezvoltării pesonale și este bazat pe setările primare ale creierului.

Hai să începem

Efectul Pratfall
Șansele să fii plăcut cresc dacă nu eşti perfect

Nu-ţi face griji dacă ești puțin mai împiedicat decât restul lumii; acest lucru îți poate atrage chiar mai multă simpatie. Recunoaşte-ţi eşecurile în faţa  prietenilor și râzi cât poți de mult pe seama ta atunci când aparent te faci de rușine în public.

Aceste greşeli te fac de fapt mai charismatic, ca rezultat al Efectului Pratfall: Cei care nu fac niciodată greşeli sunt percepuţi ca fiind mai puţin plăcuţi decât cei care comit greşeli ocazionale. Să greşeşti te face mai uman iar asta apropie oamenii de tine. Perfecţiunea creează distanţă şi o atmosferă neatractivă de invincibilitate și de neatins. Cei dintre noi care nu se jenează în a-și manifesta imperfecţiunile vor avea mereu de câștigat.

Această teorie a fost testată de psihologul Elliot Aronson. În testul pe care acesta l-a realizat, i-a rugat participanţi să asculte înregistrări audio în care oameni care răspundeau unui chestionar. Înregistrările selectate includeau sunetele făcute de o persoană care varsă o ceaşcă de cafea. Când participanţii au fost rugaţi să ofere un calificativ de apreciere pentru întegistrările ascultate, grupul care a vărsat cafeaua a ieşit pe primul loc.

Informaţii cheie
Efectul Pratfall ne reamintește că este ok să fim imperfecţi. Greşelile ocazionale nu sunt doar acceptate, ci se pot dovedi a fi benefice. Câtă vreme greșelile nu sunt majore și nu sunt realizate de o persoană care deja are o reputație proastă, un Efect Pratfall este binevenit din când în când.

Efectul Pygmalion – Aşteptări mai mari atrag după sine performanţe mai bune

Esența acestui fenomen psihologic este conceptul de profeţiei auto-îndeplinite: Dacă crezi că ceva este adevărat despre tine, într-un final va ajunge să fie.

Primul test al Efectului Pygmalion a fost făcut de psihologul Rovert Rosenthal şi s-a desfăşurat în clasa unei şcoli gimnaziale, cu elevi de clasa întâi şi a doua. La începutul anului, toţi elevii au dat un test de evaluare, iar Rosenthal i-a făcut pe profesori să creadă că anumiţi studenţi sunt capabili de reuşite academice măreţe. Rosenthal a ales acei elevi la întâmplare, fără să ţină cont de rezultatele testelor de IQ.

La sfârşitul anului, când copiii au fost testaţi din nou, grupul celor desemnaţi a fi marii câştigători au arătat într-adevăr semne de îmbunătăţire în comparaţie cu colegii. Cum este posibil așa ceva?

Teste ulterioare au concluzionat că profesorii, în mod subconştient, fără voia lor, au oferit mai multe oportunităţi, atenţie şi feedback, grupului special. Aşteptările lor în ceea ce priveşte acest grup erau mari, iar acestea au creat realitatea.

Rosenthal a făcut un rezumat al descoperirii: Ceea ce o persoană aşteaptă de la alta, poate funcţiona ca o profeţie autoîndeplinită.

Efectul a fost numit “Pygmalion”, după povestea Ovid a unui sculptor care se îndrăgosteşte de una din statuile sale.

Informaţii cheie
Aplicaţiile efectului Pygmalion pot avea beneficii atât în dezvoltarea personală, cât şi în leadership. Atfel, poți să îți stabiliești scopuri mai dificile pentru a putea apoi depune eforturi de a le atinge. Acest efort te va ajuta să îți depășești nivelul actual și astfel, să crești. Ca lider, atunci când aştepţi lucruri măreţe din partea echipei tale, este foarte probabil să observi cel puțin o creștere a productivității și a calității.

Paradoxul Alegerii – Cu cât avem mai multe opţiuni, cu atât avem mai puţine şanse să fim mulţumiţi cu decizia luată.

Ai simțit vreodată regretul cumpărătorului? Dacă da, înseamnă că ai trăit cel puțin odată  Paradoxul Alegerii.

Chiar dacă ultima ta decizie este evident corectă, atunci când ai avut de-a face cu mai multe opţiuni, este mai probabil să nu fi fericit cu ceea ce alegi. Nu este de mirare că acest lucru îţi este familiar. Cu cât ai mai multe opţiuni cu atât mai greu îți este să fii mulțumit.

Pentru a dovedi paradoxul, psihologii Mark Lepper şi Sheena Iyengar au realizat un experiment într-un supermarket folosindu-se de borcane cu gem. Aceștia au aranjat o vitrină cu gemuri de înaltă calitate şi mostre. Într-unul dintre teste, au oferit 6 tipuri de gem în timp ce în cel de-al doile test au folosit 24 de sortimente.

Rezultatele studiului au arătat că 30% din oamenii care au avut de ales dintre cele 6 tipuri de gem au sfârşit prin a cumpăra un borcan. Dintre cei care au avut de ales din 24 de sortimente, doar 3% din oameni au cumpărat.

Faima acestui studiu amplificată și de o carte la modă şi o discuţie TED susţinută de psihologul Barry Schwartz au făcut din Paradoxul Alegerii una dintre cele mai publicate (şi criticate) fenomene psihologice. Probabil că cel mai simplu mod de a explica acest efect este următorul: Fericirea scade odată cu extra efortul şi stresul care sunt necesare pentru a cântări și a alege din mai multe opţiuni. Acest cost afectează felul în care valorificăm lucrurile, presiunea de a alege poate fi obositoare, și poate chiar apariția temerii de un posibil viitor sentiment de vină, în cazul în care decizia făcută se dovedește a nu fi tocmai cea mai reușită.

Informaţii cheie
O soluţie simplă la paradoxul alegerii: Oferă-ţi mai puţine opţiuni. Esența acestui concept o regăsim în cartea lui Schwartz: Concentrează-te pe ce te face fericit, şi fă lucruri care oferă vieţii tale însemnătate.

Efectul  Bystander (Privitori) – Cu cât sunt mai mulţi oameni care văd o persoană aflată în nevoie de ajutor, cu atât mai puţine şanse are persoana respectivă de a primi ajutor

Parabola bunului samaritean ilustrează clar acest efect. Cercetătorii o numesc “confuzie a responsabilităţii”. Cu alte cuvinte, oamenii se simt mai puţin responsabili de rezultatul unui eveniment când sunt şi alţii în jurul lor. De fapt, probabilitatea primirii de ajutor este invers proporțională cu numărul de oameni prezenţi. Dacă ai vreodată nevoie de ajutor, nu-l căuta într-un grup.

Efectul de Bystander a fost demonstrat într-un studiu condus de psihologii sociali Bibb Latane şi John Darley. Acești au observat reacția studenților când aceștia au fost martori cum un coleg al lor se îneca într-o bancă alăturată. Atunci când subiecţii testului au simţit că sunt singurii prezenţi acolo, 85% s-au grăbit să ajute. Atunci când studentul a simţit că mai este o altă persoană, procentul a scăzut la  65%. Când studentul a simţit că sunt încă 4 alţi oameni, procentul a scăzut la 31%.

Informaţii cheie
Fii concret atunci când ai nevoie de ajutor. Roagă pe cineva pentru ajutor, strigându-l pe nume, pentru a elimina orice confuzie de responsabilitate. Acest lucru este cu atât mai contra-intuitiv din moment ce în mod natural presupunem că spunând unui grup mai mare că avem nevoie de ajutor, va încuraja mai mulţi oameni să se bage, când de fapt lucrurile stau exact invers. Pentru evitarea frustrării, alege o persoană ori de cât ori ai nevoie.

Efectul  Spotlight – Greşelile tale nu sunt remarcate la fel de mult precum crezi

Percepţia că ne aflăm sub supraveghere constantă este doar în mintea noastră, iar paranoia şi îndoiala de sine pe care o simţim de fiecare dată când facem câte o greşeală nu reflectă într-adevăr realitatea. Conform Efectului de Spotlight, oamenii nu acordă atenţie momentelor de eşec, nici pe departe pe cât credem noi.

Pentru a testa Efectul de Spotlight, o echipă de psihologi de la Universitatea Cornell au rugat un grup de subiecţi să poarte un tricou ruşinos (cu faţa lui Barry Manilow) şi să estimeze câți oameni au remarcat tricoul. Estimările făcute de subiecţii testului au fost de două ori mai mari decât numărul adevărat.

Informaţii cheie
Te afli în lumina reflectoarelor mult mai rar decât crezi. Conştientizând asta ar trebui să îți aducă un confort crescut şi o relaxare mai mare atunci când ești în public, precum şi mai multă libertate în a fi tu. Mai mult decât atât, atunci când greşeşti, poţi sta liniştit ştiind că impactul este cu mult mai mic decât crezi. Pshihologul Kenneth Savitsky o spune aşa: Nu poţi elimina complet ruşinea simţită când faci o greşeală, dar ajută să ştii cât de mult îi exagerezi impactul.

Efectul Concentrării – Oamenii acordă prea multă importantă unui singur aspect al unui eveniment şi trec cu vederea alţi factori

Nimic în viaţă nu este atât de important pe cât crezi tu că este în timp ce te gândeşti la acel lucru.

Daniel Kahneman

Cât de mare este diferenţa de stare dintre o persoană care are un venit mare şi una cu venit mic? Diferenţa există, dar este cu o treime mai puţin semnificativ decât se aşteaptă majoritatea oamenilor. Acest lucru ilustrează efectul de concentrare; în exemplul cu venitul, factorul venitului în legătură cu starea, pune în umbră sute de alte circumstanţe aflate în joc.

Cu cât este mai fericit este un om care locuieşte în București faţă de unul din Cluj? Atunci când psihologii au pus această întrebare rezidenţilor ambelor zone, răspunsul venit de la ambele grupe a fost că locuitorii din București trebuie că sunt considerabil mai fericiţi. Adevărul este că nu a existat nicio diferenţă între fericirea propriu zisă apreciată de cei din București şi cei din Cluj. Cei care au răspuns și-au bazat decizia pe oportunitățile din București şi stilul de viaţă uşor ca factori predominanţi în fericire când de fapt, există mulţe alte aspecte mai puţin publice ale fericirii, de care cei din Ardeal se bucură: criminalitate scăzută, oraș mai curat, etc.

Cercetătorii folosesc efectul de concentrare (numit şi iluzia concentrării) pe consumatori, convingându-i de calitățile esențiale ale produsului sau serviciului. Şi politicienii se folosesc de concentrare pentru a exagera importanţa anumitor probleme.

Informaţii cheie
Pentru a învinge acest efect, este important să ne amintim să păstrăm perspectiva, să ne uităm la probleme din mai multe unghiuri, şi să cântărim câţiva factori înainte să luăm o decizie. Efectul secundar al efectului concentrării este că poate duce la greşeli în previzionarea rezultatelor finale. Dacă poţi evita imaginea de tip tunel (sau cel puţin să conştientizezi că există), îţi poţi îmbunătăţi şansele de a lua o decizie bună.

Acum este rândul tău!
Ce părere ai despre aceste efecte psihologice? 
Te-ai regăsit în veunul dintre exemple?
Spune-ne părerea ta mai jos și hai să pornim un dialog.

Dacă ți-a plăcut, poți chiar să te abonezi la newsletter! Chestia aia de mai jos unde bagi datele tale și apoi dai click pe butonul pe care scrie ‘Mă Abonez’!

PS: Spread the Dragostea! Dă și altora să citească, distribuie mai departe!